Azi pitica a descoperit ca parca nu e asa rau in leagan. Pana acum, de cate ori o puneam in el incepea sa planga. Nu mergea nici leganatu, nici muzica, nici tentativele mele de a o amuza sau calma.
Dar azi nu doar ca a stat cuminte in leagan, dar a si dormit la un moment dat ceea ce mi-a oferit cateva clipe de liniste. Sa poti sa iti faci un nes, sa te speli pe dinti, sa pui rufele in masina de spalat si sa te uiti la stiri fara fundalul sonor pe care mi-l asigura fi-mea in fiecare dimineata...iata noua imagine a paradisului pentru mine.
Colics rule
In momentul in care copilul iti plange cateva ore in continuu desi i-ai dat sa manance, ai schimbat-o, ai plimbat-o, leganat-o, pus-o in patut, scos-o din patut, pus-o in leagan, luat-o, etc...ajungi la concluzia ca groaznicul s-a produs. Te-ai procopsit cu faimosii colici. Un termen care ingrozeste parintii de pretutindeni cu atat mai mult cu cat nu se stie exact ce sunt si de ce apar.
Din clipa aceea, devii expert in cautari pe google dupa retete si tratamente miraculoase care sa te salveze.
Noi pana acum am incercat fara succes urmatoarele:
- Infacol, Sab Simplex+Borisan
- ceai de colici
- pus ciorapel cu sare cald pe burtica, pus sticluta cu apa calda pe burtica
- incalzit burtica cu foenul
- masaj circular pe burtica
- plimbat prin casa pentru ragait
- facut bicicleta pentru a elimina gazele
Mai avem de incercat vreo 2 siropuri.
A avut relativ succes, pe termen scurt, culcatul piticei pe burta mea sau a lu tati si siropul Colic Baby.
Din clipa aceea, devii expert in cautari pe google dupa retete si tratamente miraculoase care sa te salveze.
Noi pana acum am incercat fara succes urmatoarele:
- Infacol, Sab Simplex+Borisan
- ceai de colici
- pus ciorapel cu sare cald pe burtica, pus sticluta cu apa calda pe burtica
- incalzit burtica cu foenul
- masaj circular pe burtica
- plimbat prin casa pentru ragait
- facut bicicleta pentru a elimina gazele
Mai avem de incercat vreo 2 siropuri.
A avut relativ succes, pe termen scurt, culcatul piticei pe burta mea sau a lu tati si siropul Colic Baby.
O noapte alba
Presimt ca titlu asta se va repeta in saptamanile urmatoare :d
E ora 9, sambata, pitica are 2 saptamani. Noaptea trecuta a mancat la 12 juma, apoi a plans, apoi a adormit, la 4 juma a inceput sa se foiasca de foame, a mancat, dupa care a plans pana la 6 juma:))
La 8 s-a trezit iar de foame. Acum a mancat si ...plange.
O doare burta probabil, dar i-am dat deja medicamente pentru colici. Parerea mea e ca nu au efect.
Nu are rost sa povestesc cum sunt eu si Dan....
Intr-o zi o sa povestesc si partile bune..nu azi
E ora 9, sambata, pitica are 2 saptamani. Noaptea trecuta a mancat la 12 juma, apoi a plans, apoi a adormit, la 4 juma a inceput sa se foiasca de foame, a mancat, dupa care a plans pana la 6 juma:))
La 8 s-a trezit iar de foame. Acum a mancat si ...plange.
O doare burta probabil, dar i-am dat deja medicamente pentru colici. Parerea mea e ca nu au efect.
Nu are rost sa povestesc cum sunt eu si Dan....
Intr-o zi o sa povestesc si partile bune..nu azi
O meserie grea
"Meseria de mama e cea mai grea" mi se spunea inainte. Cat de greu poate sa fie? Ma intrebam inocent. Ai un botz de om in grija, ii dai sa manance, il schimbi, ii cumperi chestii dragute...Da, ok, sunt si zile mai grele, nopti nedormite, dar pana la urma nu poate fi asa greu.
Ei bine, dupa 4 -5 nopti in care am dormit vreo 5 ore, urlete nesfarsite in timpul zilei, constipatie, kilometri intregi de plimbat prin casa cu ea in brate sperand ca va atipi macar juma de ora...abia acum imi dau seama cat e de greu, de frustrant, acest inceput de drum.
Incurajarile ca va fi mai usor dupa 2-3 luni nu ajuta prea mult.
Sunt atat de obosita incat motai cu biberonul in mana, mi-e rau cand vad mancare si incerc din greu sa nu ma descurajez si sa cedez. Nu-mi mai doresc nimic altceva decat o noapte de somn. O zi fara plansete.
Si numar zilele, orele care ma despart de pragul mirific de 2-3 luni :d
Ei bine, dupa 4 -5 nopti in care am dormit vreo 5 ore, urlete nesfarsite in timpul zilei, constipatie, kilometri intregi de plimbat prin casa cu ea in brate sperand ca va atipi macar juma de ora...abia acum imi dau seama cat e de greu, de frustrant, acest inceput de drum.
Incurajarile ca va fi mai usor dupa 2-3 luni nu ajuta prea mult.
Sunt atat de obosita incat motai cu biberonul in mana, mi-e rau cand vad mancare si incerc din greu sa nu ma descurajez si sa cedez. Nu-mi mai doresc nimic altceva decat o noapte de somn. O zi fara plansete.
Si numar zilele, orele care ma despart de pragul mirific de 2-3 luni :d
Sunt casnica
Ei bine, da..Sunt casnica. Experimentez statul acasa si privitul la emisiuni stupide. A ajuns sa ma tenteze sa-mi fac un tatuaj :)) Discovery travel e de vina.
Singura consolare este ca nu o sa stau prea mult singura si ca probabil vor fi momente dupa nastere cand imi voi aminti cu placere de aceste zile plictisitoare in care trebuie sa imi gasesc ceva de facut prin casa sau pe afara ca sa nu ma tampesc de tot.
Din cand in cand mai citesc stirile de pe flux si imi aduc aminte ce importante pareau cateva minute in plus sau in minus. Privind dinafara, toti nervii de la munca par lipsiti de sens.
Singura consolare este ca nu o sa stau prea mult singura si ca probabil vor fi momente dupa nastere cand imi voi aminti cu placere de aceste zile plictisitoare in care trebuie sa imi gasesc ceva de facut prin casa sau pe afara ca sa nu ma tampesc de tot.
Din cand in cand mai citesc stirile de pe flux si imi aduc aminte ce importante pareau cateva minute in plus sau in minus. Privind dinafara, toti nervii de la munca par lipsiti de sens.
I am kind of back..sort of
Deci, sunt o lenesa si recunosc. Mi-e lene sa ma loghez, sa misc degetele peste taste...Mi-e lene sa ma gandesc ce sa scriu. De fapt ar trebui sa scriu ce gandesc, nu sa ma gandesc ce sa scriu, nu? Anyway, dupa cateva luni de dezinteres total fata de acest blog, parca soarele de afara m-a mai trezit un pic.
Si, in orice caz, am oricand o scuza foarte buna la indemana: burta e de vina. Pitica a ajuns la etapa "hai sa ne distram cu ce gasim prin preajma". Si in preajma ei e de obicei ficatu, splina, coastele si alte organe care pana de curand imi apartineau doar mie, dar pe care mai nou ea le confunda cu niste jucarii care se afla acolo pentru distractia ei.
E un sentiment foarte ciudat sa simti ca propriul tau corp nu iti mai apartine in intregime. Burta mea se misca, isi schimba forma si arata foarte des ca o camila cu cocoasa, ceea ce este cat se poate de neobisnuit.
Brusc iti dai seama ca acolo se ascunde un omuletz, care are doar 40 de cm, dar are maini, picioare, urechi, nas...tot ce ai si tu, dar mult mult mai mic. Un omuletz care se misca, doarme, mananca, zambeste si, da, sughite...complet separat de lumea de afara.
Si, in orice caz, am oricand o scuza foarte buna la indemana: burta e de vina. Pitica a ajuns la etapa "hai sa ne distram cu ce gasim prin preajma". Si in preajma ei e de obicei ficatu, splina, coastele si alte organe care pana de curand imi apartineau doar mie, dar pe care mai nou ea le confunda cu niste jucarii care se afla acolo pentru distractia ei.
E un sentiment foarte ciudat sa simti ca propriul tau corp nu iti mai apartine in intregime. Burta mea se misca, isi schimba forma si arata foarte des ca o camila cu cocoasa, ceea ce este cat se poate de neobisnuit.
Brusc iti dai seama ca acolo se ascunde un omuletz, care are doar 40 de cm, dar are maini, picioare, urechi, nas...tot ce ai si tu, dar mult mult mai mic. Un omuletz care se misca, doarme, mananca, zambeste si, da, sughite...complet separat de lumea de afara.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
