Azi pitica a descoperit ca parca nu e asa rau in leagan. Pana acum, de cate ori o puneam in el incepea sa planga. Nu mergea nici leganatu, nici muzica, nici tentativele mele de a o amuza sau calma.
Dar azi nu doar ca a stat cuminte in leagan, dar a si dormit la un moment dat ceea ce mi-a oferit cateva clipe de liniste. Sa poti sa iti faci un nes, sa te speli pe dinti, sa pui rufele in masina de spalat si sa te uiti la stiri fara fundalul sonor pe care mi-l asigura fi-mea in fiecare dimineata...iata noua imagine a paradisului pentru mine.
Colics rule
In momentul in care copilul iti plange cateva ore in continuu desi i-ai dat sa manance, ai schimbat-o, ai plimbat-o, leganat-o, pus-o in patut, scos-o din patut, pus-o in leagan, luat-o, etc...ajungi la concluzia ca groaznicul s-a produs. Te-ai procopsit cu faimosii colici. Un termen care ingrozeste parintii de pretutindeni cu atat mai mult cu cat nu se stie exact ce sunt si de ce apar.
Din clipa aceea, devii expert in cautari pe google dupa retete si tratamente miraculoase care sa te salveze.
Noi pana acum am incercat fara succes urmatoarele:
- Infacol, Sab Simplex+Borisan
- ceai de colici
- pus ciorapel cu sare cald pe burtica, pus sticluta cu apa calda pe burtica
- incalzit burtica cu foenul
- masaj circular pe burtica
- plimbat prin casa pentru ragait
- facut bicicleta pentru a elimina gazele
Mai avem de incercat vreo 2 siropuri.
A avut relativ succes, pe termen scurt, culcatul piticei pe burta mea sau a lu tati si siropul Colic Baby.
Din clipa aceea, devii expert in cautari pe google dupa retete si tratamente miraculoase care sa te salveze.
Noi pana acum am incercat fara succes urmatoarele:
- Infacol, Sab Simplex+Borisan
- ceai de colici
- pus ciorapel cu sare cald pe burtica, pus sticluta cu apa calda pe burtica
- incalzit burtica cu foenul
- masaj circular pe burtica
- plimbat prin casa pentru ragait
- facut bicicleta pentru a elimina gazele
Mai avem de incercat vreo 2 siropuri.
A avut relativ succes, pe termen scurt, culcatul piticei pe burta mea sau a lu tati si siropul Colic Baby.
O noapte alba
Presimt ca titlu asta se va repeta in saptamanile urmatoare :d
E ora 9, sambata, pitica are 2 saptamani. Noaptea trecuta a mancat la 12 juma, apoi a plans, apoi a adormit, la 4 juma a inceput sa se foiasca de foame, a mancat, dupa care a plans pana la 6 juma:))
La 8 s-a trezit iar de foame. Acum a mancat si ...plange.
O doare burta probabil, dar i-am dat deja medicamente pentru colici. Parerea mea e ca nu au efect.
Nu are rost sa povestesc cum sunt eu si Dan....
Intr-o zi o sa povestesc si partile bune..nu azi
E ora 9, sambata, pitica are 2 saptamani. Noaptea trecuta a mancat la 12 juma, apoi a plans, apoi a adormit, la 4 juma a inceput sa se foiasca de foame, a mancat, dupa care a plans pana la 6 juma:))
La 8 s-a trezit iar de foame. Acum a mancat si ...plange.
O doare burta probabil, dar i-am dat deja medicamente pentru colici. Parerea mea e ca nu au efect.
Nu are rost sa povestesc cum sunt eu si Dan....
Intr-o zi o sa povestesc si partile bune..nu azi
O meserie grea
"Meseria de mama e cea mai grea" mi se spunea inainte. Cat de greu poate sa fie? Ma intrebam inocent. Ai un botz de om in grija, ii dai sa manance, il schimbi, ii cumperi chestii dragute...Da, ok, sunt si zile mai grele, nopti nedormite, dar pana la urma nu poate fi asa greu.
Ei bine, dupa 4 -5 nopti in care am dormit vreo 5 ore, urlete nesfarsite in timpul zilei, constipatie, kilometri intregi de plimbat prin casa cu ea in brate sperand ca va atipi macar juma de ora...abia acum imi dau seama cat e de greu, de frustrant, acest inceput de drum.
Incurajarile ca va fi mai usor dupa 2-3 luni nu ajuta prea mult.
Sunt atat de obosita incat motai cu biberonul in mana, mi-e rau cand vad mancare si incerc din greu sa nu ma descurajez si sa cedez. Nu-mi mai doresc nimic altceva decat o noapte de somn. O zi fara plansete.
Si numar zilele, orele care ma despart de pragul mirific de 2-3 luni :d
Ei bine, dupa 4 -5 nopti in care am dormit vreo 5 ore, urlete nesfarsite in timpul zilei, constipatie, kilometri intregi de plimbat prin casa cu ea in brate sperand ca va atipi macar juma de ora...abia acum imi dau seama cat e de greu, de frustrant, acest inceput de drum.
Incurajarile ca va fi mai usor dupa 2-3 luni nu ajuta prea mult.
Sunt atat de obosita incat motai cu biberonul in mana, mi-e rau cand vad mancare si incerc din greu sa nu ma descurajez si sa cedez. Nu-mi mai doresc nimic altceva decat o noapte de somn. O zi fara plansete.
Si numar zilele, orele care ma despart de pragul mirific de 2-3 luni :d
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
